Sursa poza si informatii: ziaruldebacau.ro

În ultimele două decenii, Europa Centrală și de Est, inclusiv România, a traversat schimbări structurale semnificative care au influențat piața muncii, fluxurile comerciale și mediul investițional. Aceste transformări reflectă tendințe globale precum îmbătrânirea populației, automatizarea rapidă, relocalizarea producției și crizele succesive care afectează mobilitatea capitalului și a resurselor umane.

Schimbările demografice: între îmbătrânire și migrație

Demografia joacă un rol crucial în evoluția economică a unei națiuni. În România, populația activă scade constant din cauza natalității reduse și a emigrației masive. Potrivit datelor INS, în 2024 populația rezidentă a scăzut sub 19 milioane, iar segmentul de vârstă 20-39 de ani reprezenta doar 25% din total – în scădere cu 10 puncte procentuale față de anul 2000.

Fenomenul este agravat de migrația profesională, care, deși a adus remitențe semnificative în economie, a dus și la golirea regiunilor rurale și a orașelor mici de forță de muncă calificată. Acest context subliniază necesitatea redefinirii politicilor de atragere și menținere a forței de muncă.

Automatizarea și impactul tehnologic

Automatizarea și robotizarea au devenit soluții esențiale în fața crizei forței de muncă. Tehnologiile avansate permit companiilor să compenseze lipsurile de personal și să îmbunătățească productivitatea. De exemplu, în China, investițiile masive în robotică au permis menținerea competitivității economice, chiar și în contextul scăderii populației active. (dcbusiness.ro)

În Uniunea Europeană, tranziția către o economie verde și digitală va genera noi locuri de muncă în industrii precum energia regenerabilă și tehnologia informației. Totuși, acest proces necesită o adaptare a forței de muncă prin formare și reconversie profesională. (eures.europa.eu)

Direcțiile de investiții

Investițiile directe străine în România au crescut semnificativ în domenii precum logistică și infrastructură, industrie auto și componente electrice, tehnologie și servicii IT, precum și energie regenerabilă. Aceste sectoare beneficiază de poziția geostrategică a țării și de tendințele globale de regionalizare a producției.

Provocări și oportunități

Provocările demografice și economice impun măsuri adaptate, precum:

• Combaterea trendului demografic negativ: Implementarea de politici care să încurajeze natalitatea și să atragă tineretul în câmpul muncii. (wb2023.fic.ro)

• Adaptarea legislației muncii: Reglementarea formelor de muncă atipice și flexibilizarea contractelor existente pentru a răspunde noilor realități sociale. (wb2023.fic.ro)

• Investiții în educație și formare profesională: Asigurarea că forța de muncă dispune de competențele necesare pentru a face față cerințelor economiei digitale și verzi. (eures.europa.eu)

În concluzie, România se confruntă cu provocări demografice și economice semnificative, dar și cu oportunități de dezvoltare prin adaptarea la noile tendințe globale și regionale. Prin politici adecvate și investiții strategice, țara poate transforma aceste provocări în avantaje competitive pe termen lung.