Bacăul se află în topul județelor din România cu cel mai mare număr de persoane plecate peste hotare, arată o analiză realizată pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS). Pentru cei care pleacă din județ, Italia rămâne destinația numărul unu, urmată de Marea Britanie și Germania.

Bacăul, în „liga mare” a emigrării

Potrivit unei hărți realizate de INS la nivel de județ, Bacăul apare printre zonele cu cei mai mulți emigranți din țară, alături de Satu Mare, Suceava și Botoșani. Datele surprind atât plecările temporare, cât și mutările definitive în străinătate.

Pentru băcăuani, cele mai atractive țări de destinație sunt:

• Italia – prima opțiune pentru cei care își stabilesc reședința în afara țării,
• Marea Britanie,
• Germania.

Situația din Bacău se înscrie într-un model mai larg, specific Moldovei, unde preponderent Italia este aleasă ca țară de emigrație.

Moldova se uită spre Italia, sudul țării spre Spania

Analiza INS arată diferențe clare între regiunile istorice ale României:

• În Transilvania, cei mai mulți plecați au ales Germania, cu excepția județelor cu comunități maghiare numeroase, unde preferința se îndreaptă spre Ungaria.
• În Moldova, inclusiv în județul Bacău, Italia domină opțiunile de emigrare. Aceeași tendință se regăsește și în Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Galați și Vrancea.
• Tot Italia este prima alegere și în județe precum Tulcea, Buzău sau Brăila.
• În sudul României, Spania atrage cei mai mulți români care decid să plece.

Acest tablou regional arată cum rețelele de rude, prieteni și cunoștințe deja stabilite în străinătate continuă să influențeze puternic decizia de plecare.

Destinațiile preferate ale românilor plecați peste hotare

Datele INS despre persoanele „temporar plecate în străinătate” indică următoarea distribuție pentru principalele țări de destinație:

• Italia – aproximativ 24% dintre românii plecați temporar
• Germania – 19%
• Spania – 12%
• Franța – 6%

Un alt set de date privind românii stabiliți în afara țării evidențiază următoarele ponderi pentru principalele state de emigrație:

• Italia – 27,13%
• Spania – 14,36%
• Marea Britanie – 10,61%
• Germania – 9,15%
• alte țări europene și extraeuropene – procente mai mici, dar semnificative, inclusiv Republica Moldova, Franța, Ungaria, Statele Unite și Belgia.

Aceste cifre confirmă poziția Italiei ca principală destinație pentru diaspora românească, rol resimțit puternic și în județul Bacău.

Ce fac românii din diaspora și cine depinde de banii trimiși acasă

Studiile recente privind diaspora arată că:

• 82% dintre românii aflați în străinătate sunt angajați,
• 6% sunt antreprenori,
• 5% sunt încă la studii,
• 2% sunt pensionari.

O bună parte dintre ei continuă să sprijine familia rămasă în țară. Aproximativ două treimi dintre românii plecați declară că trimit bani acasă. Beneficiarii principali sunt:

• părinții – în aproape 4 din 10 cazuri,
• copiii – în jur de un sfert,
• partenerul de viață – procent similar,
• alte rude – restul.

Pentru un județ ca Bacăul, unde multe familii au cel puțin o persoană plecată la muncă în străinătate, aceste sume pot face diferența în bugetul lunar și în felul în care se întreține sau se dezvoltă gospodăria.

De ce pleacă și în ce condiții s-ar întoarce

Un studiu comandat în 2023 de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pe un eșantion de 6.699 de respondenți cu vârsta peste 16 ani și domiciliul în afara țării, a încercat să afle motivele plecărilor și condițiile unei eventuale întoarceri.

Din răspunsurile românilor stabiliți în principalele state de destinație reies câteva concluzii:

• În Germania, unul dintre motivele esențiale ale plecării este reunificarea familiei, urmat de dorința de câștiguri mai mari și de oportunități profesionale mai bune.
• În Italia și Spania, românii apreciază faptul că se simt primiți și că există un grad ridicat de deschidere față de imigranți și de respect față de comunitatea românească.

În privința reîntoarcerii:

• Aproximativ 38% dintre românii din diaspora declară că intenționează să revină în țară.
• Cei mai mulți dintre aceștia văd întoarcerea într-un orizont de 5–6 ani.
• Un alt grup important își imaginează revenirea abia după mai mult de 6 ani.

Când sunt întrebați în ce condiții s-ar întoarce, românii plecați menționează, în principal:

• dorința de a deschide o afacere în România,
• nevoia de a îngriji o persoană apropiată,
• obiectivul de a strânge bani pentru un bun important (casă, mașină sau altă investiție majoră).

Ce înseamnă toate acestea pentru Bacău

Pentru județul Bacău, poziția în topul zonelor cu cei mai mulți plecați are două fețe:

• Pe de o parte, pierdem oameni activi, tineri sau la vârsta de maximă productivitate, care aleg să-și construiască viața în altă parte.
• Pe de altă parte, banii trimiși acasă susțin economia locală, ajută familiile să treacă peste perioade dificile, să își renoveze locuințele, să își educe copiii sau chiar să pornească mici afaceri.

Discuția despre plecările din Bacău și din Moldova nu mai este demult doar despre statistici. Ea atinge viața de zi cu zi a multor familii din județ, iar deciziile viitoare – atât ale celor plecați, cât și ale autorităților – vor cântări greu în felul în care va arăta comunitatea locală peste 5–10 ani.