Tensiunile actuale evocă anii 1938 și 1989, iar Europa rămâne protecția noastră cea mai apropiată

Prima sesiune plenară a Parlamentului European din 2026, desfășurată la Strasbourg, l-a determinat pe eurodeputatul băcăuan Dragoș Benea să transmită un mesaj ferm: Uniunea Europeană traversează o perioadă delicată, cu decizii care pot schimba cursul următoarelor decenii, iar România trebuie să rămână clar ancorată în proiectul european.
Contextul plenarei de la Strasbourg
Dezbateri pe teme sensibile pentru UE
Sesiunea plenară din această săptămână, la care a participat și Dragoș Benea (PSD, președintele organizației județene PSD Bacău), a avut pe agendă:
- discuții privind suveranitatea Groenlandei și implicațiile pentru securitatea europeană;
- acordul comercial UE–Mercosur, aflat acum în analiza Curții de Justiție a Uniunii Europene;
- semnarea Regulamentului privind Rezerva de ajustare la Brexit, în prezența președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
La Strasbourg au avut loc și proteste ale agricultorilor europeni, nemulțumiți de prevederi ale acordului cu statele din blocul Mercosur, în special din perspectiva concurenței și a standardelor aplicate produselor agricole.
Mesajul lui Dragoș Benea: Europa, într-un moment critic
Europarlamentarul social-democrat apreciază că Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai complicate etape de după 1990, cu tensiuni geopolitice, presiuni economice și reconfigurări de alianțe pe plan global.
El atrage atenția că actualele provocări pot fi comparate cu momente de răscruce istorică, precum cele de la sfârșitul anilor ’30 sau finele anilor ’80, când echilibrele de putere s-au schimbat radical. În acest context, România, ca stat membru al UE și al NATO, este parte direct interesată de direcția pe care o va lua Europa în plan politic, economic și de securitate.
Pentru Benea, mesajul central este că interesul național al României este strâns legat de consolidarea proiectului european, nu de slăbirea sau fragmentarea lui.
Critică la adresa curentelor suveraniste și lecția Brexit
De ce respinge „Europa națiunilor”
Dragoș Benea respinge ferm curentele politice care promovează o „întoarcere” la o Europă a statelor izolate, cu politici predominant naționale și cooperare redusă. În viziunea sa, o astfel de abordare ar însemna un pas înapoi istoric, incompatibil cu provocările actuale: războaie la granițele UE, competiție economică globală, crize energetice și migraționale.
Eurodeputatul subliniază că prosperitatea economică și stabilitatea politică de care au beneficiat cetățenii europeni – inclusiv cei din Bacău – au fost posibile prin integrare, piață unică, fonduri europene și politici comune.
Brexit, exemplul de „așa nu”
Benea folosește Brexit-ul ca exemplu negativ al decuplării de la UE. Potrivit acestuia, ieșirea Marii Britanii din Uniune:
- a slăbit capacitatea UE de a acționa unitar în domeniul securității și politicii externe;
- a generat costuri economice și incertitudini și pentru Londra, și pentru Bruxelles;
- reprezintă un avertisment pentru statele unde discursurile antieuropene câștigă teren.
Vulnerabilitățile Uniunii și ce schimbări cere Benea
Dependențe strategice care pot costa scump
În analiza sa, eurodeputatul băcăuan identifică mai multe dependențe care, în timp, au devenit vulnerabilități pentru Uniune:
- dependența de tehnologii esențiale produse în afara UE;
- relocarea unor sectoare de producție în țări terțe, cu costuri mai mici;
- lipsa unei capacități autonome suficient de puternice în domeniul apărării și securității.
Aceste puncte slabe, spune Benea, sunt vizibile inclusiv pentru cetățenii din județe ca Bacău, atunci când se discută despre prețul energiei, lanțuri de aprovizionare, locuri de muncă sau finanțarea proiectelor de infrastructură.
Nevoia de decizii rapide și reformă instituțională
Pentru a răspunde acestor provocări, Dragoș Benea susține:
- accelerarea procesului decizional la nivel european;
- renunțarea treptată la regula unanimității în anumite domenii cheie (apărare, politică externă, unele aspecte economice), care întârzie sau blochează decizii importante;
- o coordonare mai strânsă între statele membre atunci când vine vorba de investiții strategice și industrie.
Ideea de fond este că UE nu își mai poate permite să rămână doar „un model de valori”, fără să își consolideze și „forța colectivă” – economică, tehnologică și militară.
Miza pentru Bacău și pentru România
Pentru Bacău, mesajul eurodeputatului are și un sens foarte concret: proiectele majore de infrastructură, investițiile în spitale, școli sau mediu, precum și locurile de muncă aduse prin investiții susținute de fonduri europene depind de capacitatea României de a rămâne un partener serios și predictibil în cadrul UE.
Un cadru european stabil și integrat înseamnă:
- acces la finanțări europene pentru proiecte ale Consiliului Județean și ale primăriilor din județ;
- o perspectivă mai clară pentru companiile care vor să investească în Bacău;
- garanții de securitate și protecție într-un context regional imprevizibil.
Concluzie: criză, dar și oportunitate pentru proiectul european
În viziunea lui Dragoș Benea, actualele crize prin care trece Uniunea Europeană pot deveni și un moment de relansare: dacă statele membre aleg cooperarea în locul izolării și dacă instituțiile europene reușesc să ia decizii rapide și coerente.
Pentru România și pentru județul Bacău, direcția propusă este clară: mai multă integrare, mai multă coordonare și o participare activă la redefinirea proiectului european, nu retragerea pe poziții naționaliste care pot părea atractive pe termen scurt, dar riscante pe termen lung.






