Coordonarea acestei reforme revine europarlamentarului Dragoș Benea, care consideră că actuala structură administrativă din România necesită schimbări profunde. În cadrul uneia dintre recentele sale declarații, Grindeanu a precizat că procesul de reorganizare este planificat să înceapă din 2028, adăugând că modificările nu vor fi dictate exclusiv de numărul de locuitori.

Consecințele reformei pentru Bacău

Modificarea pragului de referință va influența direct numărul primăriilor implicate. Dacă pragul ar fi stabilit la 2.000 de locuitori, atunci localitățile afectate din județul Bacău ar putea să crească la șase. În condițiile în care pragul ar ajunge la 3.000 de locuitori, estimările indică faptul că 27 de primării din Bacău ar putea intra în sfera de influență a reformei. Aceste date sunt preliminare și reflectă o estimare a impactului potențial al reformelor.

Repercussiuni la nivel național

Analizând reformele din perspectiva națională, se estimează că aplicarea pragului de 1.500 de locuitori ar afecta aproximativ 464 de comune și orașe din România, adică un total de aproape 512.000 de locuitori. Cele mai afectate localități vor avea o reprezentare semnificativă din partea PSD, cu 247 de primării, ceea ce reprezintă 53% din totalul primăriilor afectate, în timp ce PNL este responsabil pentru 164, adică 35% din total.

Dragoș Benea a subliniat că reforma nu trebuie să se limiteze la desființarea primăriilor cu puțini locuitori, subliniind nevoia unei restructurări administrative integrate.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

În cazul în care se stabilește pragul de 1.500 de locuitori, comunele Oncești și Itești din Bacău ar putea fi afectate. La un prag de 2.000, numărul potențial al primăriilor implicate ar crește la șase, iar la 3.000, ar putea ajunge la 27. Reformele sunt așteptate să debuteze în 2028 și vor lua în considerare mai multe aspecte, nu doar populația.